La nastere, tubul digestiv al nou-nascutului este steril, iar flora microbiana incepe sa se formeze din momentul in care acesta primeste colostrul, laptele matern secretat in primele zile de dupa nastere, unul dintre nenumaratele motive pentru care hranirea la san a bebelusului este atat de importanta.
Laptele matern contine bacterii care colonizeaza rapid tubul digestiv, pentru ca ulterior acestora sa li se alature alte bacterii, provenite din apa, fructe, legume si produse lactate.
Ce este flora intestinala?
Flora intestinala este un mediu complex, format din sute de miliarde de bacterii, iar concentratia maxima a acestora este atinsa chiar in primii ani de viata ai copilului.
Este bine sa stim ca flora intestinala este compusa din asa-numitele bacterii „prietenoase”, adica probioticele, si din agenti patogeni. Astfel, flora intestinala joaca un rol vital in procesul de digestie, dar si in consolidarea imunitatii, prin sintetizarea de vitamine, printre care complexul de B-uri si vitamina K. Ce sunt mai exact probioticele? Sunt bacterii care ajuta microflora intestinala, prin mentinerea echilibrului acesteia in organism si cresterea rezistentei organismului la germenii patogeni. Prin urmare, probioticele sunt vitale in dezvoltarea si protejarea florei intestinale, mai ales la nou-nascuti si copii.
O conditie pentru mentinerea sanatatii organismului este existenta constanta a unui procent de 85% probiotice (flora de fermentatie) si 15% agenti patogeni (flora de putrefactie), echilibrul dintre cele doua tipuri de bacterii fiind esential.
Simptome ale florei intestinale afectate
Flora intestinala poate fi afectata de o serie intreaga de factori, iar orice modificare sau dezechilibru creste riscul de infectii, din moment ce flora nu mai poate sa-si indeplineasca rolul de protectie. Printre simptomele florei intestinale afectate in cazul copiilor se pot numara colicile intestinale, balonarea, digestia defectuoasa, diareea, flatulenta, constipatia etc.
Pentru ca flora intestinala afectata duce si la scaderea imunitatii, s-a observat inclusiv cresterea numarului de alergii (dermatita atopica, astm etc.), mai ales in cazul copiilor din tarile dezvoltate, a caror microflora este mai saraca in specii bacteriene. Aceste concluzii au fost publicate in cadrul unui studiu realizat in 2015, sub indrumarea profesorului francez Antoine Magnan, fiind anuntate la Congresul Francofon de Alergologie.
Tocmai pentru a-i proteja pe cei mici de afectiunile de sezon, printre care si viroze, otite sau infectii gastrointestinale, este recomandat ca acestia sa urmeze, timp de o luna, o cura cu probiotice.
Efectele antibioticelor asupra florei intestinale
Un factor care duce in mod constant la perturbarea florei intestinale este administrarea de antibiotice, tratament recomandat adesea si copiilor. Desi rolul antibioticelor este cel de a distruge agentii patogeni, acestea afecteaza in timpul administrarii si restul bacteriilor cu care intra in contact. Printre acestea se numara si flora de fermentatie, in special lactobacilii Acidophilus si Bifidus.
De-a lungul timpului, s-a constatat ca dezechilibrarea florei intestinale poate fi prevenita cu ajutorul probioticelor. De exemplu, o serie de studii controlate realizate la Harvard au indicat ca bacteria Lactobacillus poate reduce cu pana la 60% perioada de vindecare in cazul diareii infectioase tratate cu antibiotic.
Reguli esentiale in alegerea unui probiotic eficient
Bineinteles, fiecare parinte este interesat sa aleaga cel mai bun probiotic pentru copii. Probioticele care pot fi administrate copiilor se prezinta sub forma de suplimente alimentare, de regula ca picaturi. Importat este sa urmariti cateva informatii atunci cand optati pentru un astfel de produs:
- Produsul trebuie sa contina o cantitate suficienta de probiotice pentru a fi eficient;
- Bacteriile continute de produs trebuie sa fie conservate printr-o metoda care le mentine vii, active;
- Sa contina Lactobacillus reuteri, bacterie care se regaseste in mod natural in microflora laptelui matern.
