Cand esti sigur ca tie nu ti se poate intampla nimic

Vara, majoritatea weekend-urilor ni le petrecem nu departe de oras, la casa care a fost odata a bunicilor mei. Nu este cine stie ce lux acolo, dar curtea mare si linistea ne fac sa ne retragem acolo cu drag la finalul unei saptamani de lucru.

Nu mergem de fiecare data sa ne odihnim sau am putea considera ca ceea ce facem acolo este in loc de mers la sala. Curtea trebuie ingrijita ca sa arate mereu bine, iar casa, pentru ca este veche are nevoie de tot felul de reparatii. De fapt, avem intotdeauna cate ceva de facut, fie prin casa, fie pe-afara. Chiar si-asa, nu ne deranjeaza sa ne schimbam in haine ”de scandal” si sa ne apucam de treaba.

Nici nu ne-am imagina viata noastra fara locsorul nostru unde ne putem retrage sa ne incarcam bateriile. Uneori luam cu noi prietenii si stam pana noaptea tarziu la un gratar si-un pahar de vin, copiii au foarte multi prieteni printre cei ai vecinilor si-si petrec acolo o parte din vacante impreuna cu bunica lor, noi ne-am facut si-o mica gradina de unde culegem rosii carnoase si dulci si alte legume ce ne amintesc de gustul copilariei.

Avem un foisor la care am muncit un weekend intreg ca sa-l facem suficient de spatios ca sa incapem si noi si prietenii nostri, o bolta de vie care are mai mult rol decorativ, am pus multe flori si iarba de ti-e mai mare dragul sa iesi dimineata sa-ti bei cafeaua in curte. Si in casa am adus imbunatatiri ca sa fie cat mai ca acasa. Avem acum gaze, canalizare, doua bai functionale, internet si electrocasnice la fel cum avem in apartamentul nostru de la bloc. A fost o investitie serioasa de bani si de timp, dar nu ne-am dat seama cu adevarat de ea, pentru ca a fost facuta in timp.

Era sa pierdem tot...

Era sa pierdem aproape tot cand s-a pornit o furtuna din aceea de vara, care a si provocat o viitura. A fost pentru prima data in viata mea cand mi-a fost frica de o ploaie. Acea ploaie puternica, ce a reusit sa umfle apele raului aparent inofensiv din apropierea casei noastre, facand ca apele violente sa ajunga pana in casuta noastra si ale catorva vecini. A fost un scenariu pe care pana acum l-am vazut doar la stirile de la ora 17:00. 

Ce sa mai zic? Am fost distrusi, mai ca ne venea si noua sa plangem dupa ”agoniseala de-o viata”, cum o fac cei care apar pe la stiri cand le ia apa casa. Atunci ne-am gandit ca de fiecare data cand vedeam astfel de reportaje ne gandeam ”de ce nu si-or face asigurare?” Si noi, de ce nu ne-om fi facut? Pentru ca suntem si noi ca aproape toti ceilalti din mediul rural: nu consideram ca am avea nevoie. Adica, ce ni se poate intampla. La apartament avem asigurare obligatorie, suntem in regula. La casa asta, nu ne-a trecut prin cap ca am avea nevoie.

Asa ca am citit cate ceva pe site-ul Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale si apoi am luat decizia de a merge la asigurator pentru a incheia o polita si pentru casa noastra de la tara. Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) este o societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formata prin asocierea societatilor de asigurare pentru incheierea de asigurari obligatorii de locuinta, in conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2008.

PAID s-a constituit ca societate de asigurare in luna noiembrie 2009, prin efortul comun a 12 societati de asigurare (ABC Asigurari, Astra Asigurari, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurari, Euroins Romania, Generali, Grawe Romania, Groupama Romania, Platinum Asigurari si Uniqa Asigurari), actionari PAID. Conform prevederilor legii, PAID administreaza sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor, care acopera trei riscuri de baza specifice Romaniei: cutremur, inundatii, alunecari de teren.

Acum poate sa se intample orice. Ar fi greu sa o luam de la capat cu constructia si implicit cu munca, dar macar nu o vom porni de la zero.