In credinta populara romaneasca, ziua de 24 decembrie sau Ajunul Craciunului, este sarbatoarea de sfarsit de an patronata de Mos Ajun, stapanul timpului si detinatorul puterii anului ce vine. Acesta nu ar fi nimeni altul decat fratele geaman al lui Mos Craciun, cel care a poruncit sa se iasa la colindat, in seara de dinaintea sarbatorii nasterii Domnului Iisus. Tot in Ajunul Craciunul se taie porcul, se impodobeste bradul si se coc cozonacii.
Legenda lui Mos Ajun
In traditia crestina ortodoxa, Mos Ajun sta alaturi de alte figuri simbolice, precum Sfanta Vineri sau Mos Craciun. Ajun si Craciun sunt doi batrani uitati de vreme, cu barbile albe ca zapada, ce seamana intre ei ca doua picaturi de apa. Sunt buni si darnici, cutreiera lumea intreaga si fac cadouri copiilor. Mos Ajun daruieste nuci, pere, covrigi, colaci, colindeti, placinte, prajituri, bomboane si tot felul de dulciuri, in timp ce Mos Craciun aduce haine, incaltaminte, jucarii si carnuri de purcel.
Batranii din satele traditionale romanesti povestesc ca Maica Domnului, cuprinsa de durerile facerii, ar fi cerut ajutor lui Mos Ajun, care pazea noaptea vitele. Acesta se considera insa prea sarac, asa ca a indrumat-o spre fratele lui mai instarit, mos Craciun. Acesta at fi fost insa un om rau, asa ca sotia lui, Craciuneasa, femeie miloasa si buna la suflet, i-a ascuns pe Maria si pe sotul sau, Iosif, in grajdul pentru animale. Cand a aflat cele intamplate, Craciun s-a maniat atat de rau incat i-a taiat mainile sotiei sale. Fecioara Maria, in bunatatea sa infinita, a facut o minune si a lipit mainile Craciunesei la loc. Vazand ca Maria este inzestrata cu har divin, Craciun s-a cait amarnic pentru fapta sa si a decis sa devina un om blajin si plin de mila.
O alta legenda spune ca insusi Mos Craciun a trimis-o pe Craciuneasa sa o moseasca pe Maria. Dupa nastere, acesta l-a asezat pe Domnul Iisus sub un mar si, de bucurie, a inceput sa culeaga fructe din pom si sa le azvarle apoi copiilor care treceau pe acolo. La scurt timp dupa aceea, fratele lui, Mos Ajun a murit. Asa ca mos Craciun a decis sa il ingroape chiar sub pomul unde il asezase nu de mult pe pruncul Iisus.
Mos Ajun este considerat, in alte istorisiri, drept ultimul dintre apostoli. El a dat porunca oamenilor sa nu manance pana nu saruta icoana ce o purta dansul. Cum obisnuia sa vina abia spre apusul Soarelui, multi oameni se imbolnaveau si mureau. Vazand acest lucru, ceilalti s-au revoltat si s-au inteles sa-l omoare. L-au inconjurat, dar el a tras cureaua cu care era incins si a inceput sa pocneasca cu pistoalele.
Traditii de Craciun
Se spune ca in noaptea de Ajun, cerurile se deschid si ingerii incep sa cante. Numai cei care au sufletul curat pot auzi glasurile ingerilor. Cine doreste si este cu adevarat credincios, poate sta treaz toata noaptea, pentru a prinde clipa cand cerurile se deschid. Traditia spune ca acest moment este marcat de o toaca, ce se aude de sus, si de cantatul cocosilor.
Taiatul porcului
In multe sate romanesti se pastreaza traditia taierii porcului in Ajunul Craciunului, si nu in timpul postului, ca nu cumva sa se spurce vreun vas sau vreun blid cu carne de porc si astfel sa se spurce si cei din casa care tin post. Cei milosi din fire nu trebuie sa participe la taierea porcului, deoarece se crede ca porcul va muri cu greutate si carnea lui nu va mai fi buna.
Un obicei raspandit atat la sate cat si la orase este sa vina preotul cu icoana nașterii lui Iisus Hristos, insotit de cantareti de strana, sa-ti paseasca pragul. Preotul cu icoana si cantaretii intruchipeaza cei trei magi de la rasarit, care au venit prevestit nasterea Domnului.
Obiceiuri de Ajun
In ziua de Ajun, la tara se coc cozonacii. Nu este bine sa consumi rachiu la masa, in aceasta zi, deoarece se crede ca aceasta bautura a fost inventat de diavol si nu te vei mai putea opri in baut. Daca pui gura pe rachiu, necuratul te va face sa crezi ca bautura lui are intaietate, inaintea tuturor bucatelor.
Spre seara, in casele romanilor care tin obiceiurile de Ajun se asterne o masa cu doua paini, sare, peste, grau si un pahar cu apa. Credinta spune ca cei morti vin noaptea si mananca din acele bucate.
In unele parti ale tarii, tinerii pastreaza o datina numita Vicleim sau Irozi. Aceasta este, la origine, un teatru de papusi in miniatura, cu o scena pe care se jucau papusile si o vitrina prin care se putea viziona jocul. Teatrul avea aspect unui castel cu mai multe turle, imbracat in hartie pictata cu scene care redau nasterea lui Hristos. Grupul colindatorilor era format din sase persoane: patru cantareti, un papusar si un fluieras. Stapanul casei iesea in intampinarea celor cu Vicleiul. In timp ce colindatorii cantau, papusarul reda cu ajutorul papusilor imbrcate in costume nationale diferite aspecte satirice din viata.
Batranii spun ca nu este bine sa dai nimic din casa de Ajun, si nici sa imprumuti. Totodata, nu e bine sa primesti musafiri in seara dintre Ajun si Craciun. Norocul va disparea din casa, daca vei deschide usa in aceasta noapte magica.
Ai grija sa nu te prinda noaptea de Ajun in grajdul plin cu fan ori sa dormi in fan, deoarece risti sa te imbolnavesti mental. Boii prind glas omenesc in aceasta noapte, pentru a povesti despre nasterea Domnului, iar acest lucru trebuie sa fie ramana ascuns urechilor si privirii oamenilor.
Datini pentru bunul mers al vietii
In ziua de Ajun, nu este bine sa pui mana pe coasa, secure, furca sau topor, inainte de rasaritul soarelui. In caz contrar, vei uri munca la ele si nu-ti va fi bine.
Cand iesi prima data in curte, e bine sa aduni cateva surcele, pe care mai apoi sa le imprastie prin casa, rostind cateva versuri in care se pomentste despre sanatate si bogatatie. Un alt obicei este legat de punerea catorva nuci, in vasul cu apa pentru spalat. In felul acesta, vei fi sanatos tot anul. In alte case se pune o potcoava in cofa cu apa din care se adapa vitele, ca sa fie toti sanatosi si tari ca fierul.
Daca vrei sa ai noroc in anul care vine, incearca sa tii post negru in Ajunul Craciunului. Invidia, supararea, certurile si loviturile nu sunt permise in aceasta zi. Credinta spune ca tot ceea ce faci, bun sau rau, se va rasfrange asupra ta: daca lovesti cu pumnul, vei primi inapoi tot atatia pumni cati ai dat.
Obiceiuri care te apara de rele si durere
Ca pasarile sa nu-ti strice semanaturile de primavara din gradina, este bine sa te trezesti inainte de rasaritul soarelui si sa le arunci boabe spre rasarit pasarilor din curte.
Matura apoi toata casa, si jivinele vor sta departe tot anul de gospodaria ta.
Strange tot gunoiul din casa si cenusa din vatra, inainte de a manca. Depoziteaza-le in saci pana la primavara, cand se fac straturile in gradina. Presara cenusa amestecata cu gunoi peste straturi, pentru a apara culturile de daunatori. La tara, femeile care tin aceasta datina obisnuiesc sa spuna urmatorul descantec, in timp ce presara cenusa: “Cum n-am mancat eu diminetile Ajunurilor, asa sa nu manance nici o lighioaie roadele“.
O alta credinta spune ca mancatul pestelui in Ajunul Craciunului te va apara de friguri tot anul. Copiii care manaca dovleac copt in seara de Ajun vor fi si ei sanatosi.
Obiceiurile legate de muncile campului
In unele case, gospodinele ung painile sau turtele din malai cu un amestec de faina cu apa si oua, inainte de a le baga in cuptor, ca sa nu crape. Ce ramane din acest amestec este folosit pentru ungerea pomii din gradina. Asfel, pomii vor fi incarcati cu roade, la fel cum masa de Ajun este incarcata cu mancaruri.
Dupa masa, barbatii merg in gradina cu securea ori cu toporul si taie copacii care nu rodesc. Femeile, cu mainile pline de aluat, alearga dupa ei ca sa-i roage sa crute pomii. Ritualul este repetat de trei ori, cu credinta ca pomii se vor inspaimanta si vor rodi la primavara.
Ritualuri de prevestire
Daca ai vite si iti intra un barbat in casa in Ajunul Craciunului sau al Bobotezei, vacile vor fata vitei. Din contra, daca iti paseste pragul o femeie, atunci toate vacile vor fata viteluse.
Daca vrei sa stii tine ti-e ursitul, pune din toate mancarurile intr-o strachina, pe prispa, sub fereastra, fara sa gusti din bucate. Credinta spune ca noaptea iti vine ursitorul, sa guste din mancarea ta si atunci il poti vedea pe fereastra.
In ziua de Ajun, taie care un mar, si vei afla care iti este soarta in acel an. Daca marul e viermanos, atunci vei fi bolnavicios tot anul, dar daca este putred, atunci esti in pericol de moarte.
Obiceiuri magice
Obiceiurile magice sunt adanc inradacinate in traditia populara si isi au originea in timpuri pe care nimeni nu si le aminteste. Batranii de la tara cred, de exemplu, ca aluatul framantat in noaptea Craciunului este bun de deochi pentru vite.
Pietrarii, sau cei care leaga piatra, obisnuiesc sa tina post negru in Ajunul Craciunului. Cat timp se afla la lucru, pe ogor, masa lor e “tarina” (pamantul). Inainte de a se pune seara la masa, ei se aseaza in genunchi si executa un ritualul magic de legare a pietrei. Piatra este invocata de trei ori, in timp ce pietrarii leaga noduri pe un fir de ata de canepa uitata pe ogor. Aceste nodurile magice vor fi folosite pentru a vraji piatra pe ogoare.
Ritualul uristului este tinut de fetele care au postit la amiaza. Acestea se aseaza seara la masa, iau doar o bucata, insa nu o inghit, o stoc din gura si o pun in brau. Cand se duc la culcare si isi dau braul jos, bat trei matanii pe brau si rostesc o incantatie, in speranta ca-si vor visa ursitorul:
„Brau, brausorul meu,
Arata-mi pe ursitorul meu
Care-i dat de Dumnezeu,
In vis sa-l visez,
Aievea sa-l vaz”.
Tu ce alte traditii si obiceiuri de Ajun cunosti?
