”Dumnezeule, Ziditorule al tuturor fapturilor! Adaugand mila peste mila, m-ai facut vrednica sa fiu mama, bunatatea Ta mi-a daruit copii si indraznesc sa spun ca ei sunt copiii Tai, fiindca le-ai dat fiinta, i-ai facut vii inzestrandu-i cu suflet nemuritor, i-ai renascut prin botez spre viata cea potrivita cu voia Ta, i-ai infiat si i-ai primit in sanul Bisericii Tale.
Doamne! Pazeste-i in har pana la sfarsitul vietii lor, invredniceste-i sa se impartaseasca de Tainele legamantului Tau, sfinteste-i cu adevarul Tau, ca sa se sfinteasca in ei si prin ei sfant numele Tau! Trimite-mi ajutorul Tau haric ca sa ii cresc spre slava numelui Tau si folosul aproapelui! Da-mi in scopul acesta rabdare si putere!”
”invata-ma sa sadesc in inima lor radacina adevaratei intelepciuni – frica Ta! Lumineaza-i cu lumina intelepciunii Tale ce carmuieste intreaga lume! Sa Te iubeasca din tot sufletul si din tot cugetul lor, sa se lipeasca de Tine din toata inima si sa tremure de cuvintele Tale toata viața lor! Daruieste-mi pricepere sa le arat ca viata cea adevarata sta in pazirea poruncilor Tale, ca osteneala intarita de cucernicie aduce toata viața de aici multumire lipsita de tulburare, iar in vesnicie – fericire negraita.
Descopera-le lor intelegerea legii Tale, ca pana la sfarsitul zilelor lor sa aiba simtamantul ca Tu esti pretutindeni! Sadeste in inima lor teama si dezgustul de orice faradelege, ca sa fie fara de prihana in caile lor, ca sa-si aduca aminte intotdeauna ca Tu, Dumnezeule Atotbune, pazesti cu gelozie legea Ta si dreptatea Ta! tine-i in curatie si in evlavie fata de numele Tau, incat sa nu prihaneasca Biserica Ta prin purtarea lor, ci sa traiasca dupa randuielile ei!
insufleteste-i cu ravna pentru invatatura folositoare si fa-i in stare de toate lucrurile cele bune, ca sa castige intelegerea cea adevarata a cunostintelor de care au neaparata nevoie, ca sa se lumineze cu stiinta cea binefacatoare pentru omenire.
Doamne! Da-mi intelepciune ca sa intiparesc cu trasaturi de nesters in inima si in mintea copiilor mei frica de intovarasirea cu cei ce nu stiu de frica Ta, sa le insuflu indepartarea de orice insotire cu cei nelegiuiti, ca sa nu ia aminte la impreuna-vorbirile cele putrede, sa nu fie abatuti din calea Ta de pildele cele rele, sa nu se sminteasca de faptul ca uneori calea nelegiuitilor propaseste in lumea aceasta! Cerescule Parinte!
Daruieste-mi harul de a nu le face copiilor mei sminteala prin faptele mele, ci a-i feri de rataciri, de a le indrepta greselile, de a le infrana indaratnicia, de a-i abate de la nazuinta spre desertaciune si usuratate. Sa nu fie furati de ganduri nechibzuite, sa nu umble dupa poftele inimii lor, sa nu se mandreasca in cugetele lor, sa nu Te uite pe Tine si sa nu uite de legea Ta, ca faradelegea sa nu dea pierzarii mintea si sanatatea lor si pacatele sa nu le moleseasca puterile sufletulului si ale trupului”.
Judecatorule Drept, Care ii pedepsesti pe copii pentru pacatele parintilor pana la al treilea si al patrulea neam! Abate aceasta pedeapsa de la copiii mei, nu ii bate pe ei pentru pacatele mele, ci stropeste-i pe ei cu roua harului Tau, ca sa sporeasca in virtute si in sfintenie, sa creasca intru buna voirea Ta si intru dragostea oamenilor evlaviosi.”