Majoritatea bolilor sunt date de infectia cu virusuri sau cu bacterii. Cateva exemple ar fi virusul gripal, virusurile hepatitice, HIV (virusul care da SIDA), HPV (virusul papiloma uman), bacterii ca streptococul, stafilococul, pneumococul, gonococul etc. Acestea se mai numesc microorganisme, germeni patogeni sau, popular, microbi.
Microbii se gasesc peste tot in mediul in care traim. In aer, in apa, pe haine, pe piele, pe obiectele pe care le folosim. Unii sunt periculosi pentru sanatatea noastra, altii nu. Impotriva multor microbi organismul nostru a invatat sa lupte. De aceea, desi avem microbi pe noi, nu suntem bolnavi.
Bacteriile sunt microorganisme formate dintr-o singura celula si un strat protector.
Ele se inmultesc numai daca au la dispozitie un mediu propice, compus din substante organice cu care sa se hraneasca. Medii de acest fel se gasesc in resturi alimentare, gunoi, alimente, dar si in interiorul organismelor, moarte sau vii.
Virusurile sunt microorganisme care pot trai si se pot inmulti numai daca intra intr-o celula dintr-un organism viu. Ele se folosesc de resursele celulei in care au intrat pentru a-si perpetua specia. Prin inmultire, virusurile si bacteriile tind sa populeze intreg organismul, ele emit substante toxice si produc modificari grave si importante in corp, toate acestea ducand la boala.
Boli cum ar fi: gripa, hepatitele, SIDA, bronsita, pneumonia, abcesele dentare, meningita, diareea, apendicita, cistita, sifilisul, peritonita etc., sunt boli rezultate in acest fel. Exista foarte multe specii de virusuri si bacterii, iar bolile pe care le dau ele sunt diverse, uneori vindecabile, alteori nu. Unele boli pot continua o viata intreaga, pot duce la complicatii grave, uneori la deces (de exemplu SIDA, hepatitele virale B si C, cancerul de col uterin provocat de virusul papiloma, sifilisul, unele meningite si foarte multe altele).
Alcatuirea microbilor si raspunsul imun al organismului
Microbii au dimensiuni reduse, de ordinul a catorva microni. Nu se vad decat la microscop. Cu toate acestea, au in compozitia lor substante foarte complexe. Sunt formati din material genetic (ADN sau ARN), substante cu rol de protectie sau structurale, substante cu diferite roluri functionale in interiorul microbului. Unele din aceste substante sunt nocive sau toxice pentru organismul uman, altele nu.
Cand un virus sau o bacterie intra in corp, organismul uman emite substante (anticorpi) si celule specializate (imune) menite sa-l distruga. Anticorpii si celulele imune ataca substantele din compozitia microbului.
De multe ori, dupa ce a facut o infectie (de exemplu varsatul de vant sau varicela, care este data de virusul varicelo-zosterian), organismul invata sa lupte cu acest microb pe timp indelungat. El pastreaza anticorpii si celulele specializate (celule imune), astfel, cand microbul ataca din nou, corpul e pregatit si respinge din start infectia. In aceste cazuri spunem ca organismul a dobandit imunitate fata de acest microb.
In concluzie, organismul uman lupta impotriva microbilor folosind anticorpi si celule imune. Acestea ataca substantele din alcatuirea microbilor, distrugandu-i.
