Diverticulita este o boala a intestinului gros aparuta ca urmare a stilului de viata defectuos. Este o afectiune neplacuta, dureroasa si inconfortabila declansata pe fondul unei alimentatii defectuoase, al sedentarismului si al deshidratarii. Este important de stiut ca poate fi prevenita cu usurinta, evitandu-se astfel si complicatiile nedorite ale ei.
Ce este diverticulita?
Diverticulita este o afectiune localizata la nivelul colonului (intestinului gros). Se caracterizeaza prin inflamarea sau infectarea unui diverticul (un fel de punguta aparuta in peretele colonului). Este o afectiune neplacuta ce se manifesta de obicei prin durere si alte simptome care afecteaza calitatea vietii.
Care sunt cauzele diverticulitei?
In primul rand trebuie sa se inteleaga ce sunt diverticulii aparuti pe peretii intestinului gros. Nu se stie cu exactitate cauzele aparitiei acestora, dar specialistii sustin ca acestia se pot forma ca urmare a unei presiuni crescute in interiorul colonului sau a miscarilor colonice necoordonate.
Diverticulita apare ca urmare a stocarii mai multor bacterii in interiorul unui diverticul format. Acestea se dezvolta din ce in ce mai mult, determinand inflamatia si ulterior infectia. Nu este obligatoriu ca persoanele care au diverticuli pe colon sa manifeste boala.
Cum se manifesta diverticulita si cand este cazul sa apelezi la medic?
In cele mai multe dintre cazuri diverticulita se trateaza acasa prin schimbarea stilului de viata si a dietei, disparand de la sine. Exista totusi o parte dintre cazuri in care diverticulita poate suferi complicatii necesitand vizita la medic.
Simtomele generale ale diverticulitei sunt:
-
sensibilitate la nivelul abdomenului (crampe, dureri);
-
diaree sau constipatie;
-
febra si frisoane;
-
balonare, flatulenta;
-
greata si varsaturi;
-
lipsa poftei de mancare.
Daca o persoana manifesta majoritatea simptomelor de mai sus sau constata ca au aparut urmatoarele complicatii in starea lor de sanatate, trebuie sa apeleze de urgenta la medic. Acestea pot indica faptul ca a aparut o sangerare a diverticulului inflamat.
-
gaze sau materii fecale eliminate prin vagin sau uretra (apar ca urmare a aparitiei unei fistule intre colon si vagin sau uretra);
-
modificari anormale in tranzitul intestinal;
-
materii fecale cu sange;
-
arsuri la urinat;
-
secretii vaginale anormale;
-
umflarea cavitatii abdominale.
Aceste complicatii pot determina aparitia:
-
abcesului;
-
perforatiei;
-
obstructiei intestinale.
Care sunt factorii de risc in aparitia bolii?
Exista anumite lucruri care influenteaza aparitia diverticulitei. Este adevarat ca un stil de viata deficitar reprezinta o cale aproape sigura spre manifestarea bolii. Dar mai sunt si alti factori de risc importanti precum:
-
varsta – s-a dovedit ca riscul de a face diverticulita creste odata cu inaintarea in varsta;
-
dieta saraca in fibre;
-
fumatul – determina complicatii ale bolii;
-
istoric familial cu diverticulita.
La ce medic trebuie sa apelezi si ce teste trebuie sa faci?
Diverticulita poate fi investigata si tratata de mai multi medici specialisti. Daca manifesti simptome ale acestei afectiuni poti apela cu incredere pentru mai multe investigatii la:
-
medicul de familie;
-
medicul gastroenterolog;
-
medicul internist.
Dupa ce ai ajuns in cabinetul medicului, acesta iti va face mai intai un examen fizic de rutina. In functie de simptomatologia pe care o prezinti si de cat de accentuata este se pot realiza mai multe teste pentru depistarea afectiunii:
-
hemoleucograma (analiza de sange);
-
sumar de urina;
-
analiza scaunului;
-
radiografie abdominala;
-
colonoscopie;
-
endoscopie;
-
tomografie computerizata etc.
Cum se trateaza diverticulita?
In functie de severitatea manifestarii bolii diverticulita poate necesita un tratament la domiciliu prin modificarea stilului de viata sau administrarea unei medicatii aferente:
-
schimbarea totala a dietei (bogata in fibre, cu multe lichide);
-
antibiotice si calmante;
-
renuntarea la fumat si la alte excitante;
-
tratament chirurgical (excizia partii afectate a intestinului, dar aceasta masura se ia numai in cazul in care apar complicatii majore);
-
vizite constante la medic.