Sindromul inimii frante (cardiomiopatia de stres sau boala Takotsubo) este o afectiune temporara a inimii care apare pe fondul unor situatii de stres maxim la care esti supusa - decesul unui apropiat, pierderea sarcinii, despartire etc. Acest sindrom se manifesta la fel ca un infarct. Simptomele se trateaza, iar boala remite in mai putin de o saptamana.
Care sunt cauzele?
Manifestarile sindromului apar ca reactie a inimii la cresterea brusca a nivelului de stres (adrenalinei) din organism. In aceasta afectiune o parte a inimii se mareste si nu reuseste sa pomepeze sangele necesar organismului, dar functiile ei raman in limite normale, chiar daca apar contractii mai puternice.
Cardiomiopatia de stres este precedata intotdeauna de un eveniment emotional sau fizic extrem de intens. Printre acestea se numara:
- vestea neasteptata a mortii cuiva drag;
- aflarea unui diagnostic grav;
- abuz fizic sau emotional;
- pierderea unei sume impresionante de bani;
- o petrecere surpriza;
- tracul de scena;
- factori de stres fizic (criza de astm, infectie, accident de masina, interventie chirurgicala majora).
Care sunt simptomele?
Simptomele mimeaza destul de fidel un atac de cord sau infarct. Ele includ:
- dureri in piept;
- dificultati de respiratie;
- puls neregulat;
- slabiciune generala.
Este important sa mergi la medic in cazul in care durerile in piept devin intense si dureaza foarte mult. De asemenea, daca simptomele par sa se inrautateasca solicita serviciul de urgenta. Poate fi vorba chiar de un infarct.
Cum se trateaza sindromul inimii frante?
Nu exista un tratament standard pentru aceasta afectiune. Pana la stabilirea exacta a diagnosticului si asigurarea ca nu este vorba de un infarct este nevoie de internare si de administrarea medicatiei care se da pentru atac de cord.
Dupa stabilirea diagnosticului de cardiomiopatie de stres, ti se va prescrie medicamente speciale pentru inima - inhibatorii enzimei de conversie, beta-blocante sau diuretice. Acestea ajuta la echilibrarea volumului de munca la care este supusa inima atunci cand sufera sindromul si ajuta la prevenirea atacurilor ulterioare. Majoritatea pacientilor se recupereaza in mai putin de 2 luni.
