Am facut o gramada de lucruri inainte sa devin mama, pe care nu le mai fac acum avand trei copii.
De exemplu, de multe ori am ramas undeva pana tarziu daca mi-a placut, pentru ca puteam sa dorm pana cand voiam eu si sa ma trezesc odihnita.
Acele zile au trecut. Offff! Un nou motiv de stres a aparut in viata mea. Sa ajung in pat cat mai devreme, pentru ca micutii mei se trezesc in acelasi timp si la aceeasi ora, indiferent de ce fac si n-am alta salvare decat o cantitate mare de cafea pe care sa o pot bea inainte de ora 9 dimineata. Am dreptate?
Cand nu aveam copii si eram foarte odihnita si bine intentionata, obisnuiam sa dau sfatul, care acum ma face sa rad, sa plang si sa ma ascund, toate in acelasi timp: "Poti dormi cand doarme bebelusul!"
Si apoi a venit copilul.
IMI PARE RAU ca am spus asta!!!!!
In apararea mea si in apararea celor, care inca mai spun acest lucru, premisa este sanatoasa - ai nevoie si meriti sa te odihnesti, de aceea, ori de cate ori ai sansa profita de toate oportunitatile de somn.
Dar am descoperit repede ca "atunci cand copilul doarme" este singura data cand am timp pentru mine si, uneori, nu vreau sa dorm.
Imi place sa fiu mama. Imi iubesc copiii din toata inima mea. Dar sunt, de asemenea, o persoana cu nevoi si dorinte si vreau, sincer, sa nu ma adresez cand copiii mei sunt treji.
Acum, lucrez la asta. Cred cu tarie ca expresia "a avea grija de tine" ar trebui sa fie tesuta in tapiseria vietii noastre de zi cu zi si sa nu insemne doar o baie relaxanta sau un pahar cu vin. Dar, cu copiii mici care se bazeaza pe mine pentru aproape orice, pare sa ajunga in partea de jos a listei cu prioritati, din nou si din nou.
Dar nu cand dorm ei. Timpul este al meu.
Pentru mine, cred ca cea mai dificila parte a tranzitiei in perioada maternitatii a fost pierderea controlului. Partea de iubire incontrolabila este mare, dar lipsa de control pe care o simt zilnic poate fi destul de coplesitoare.
Incerc sa-mi planific zilele cat mai bine, dar este uimitor cat de repede se poate da totul peste cap. Sunt zile in care simt ca pierd contactul cu mine insumi intre haosul frumos care este maternitatea. Am nevoie de o fereastra mica de timp pentru a sta cu mine, pentru a ma asigura ca fac bine.
Pentru mine, atunci cand copiii mei dorm.
Uneori, lucrul de care am nevoie in acea fereastra scurta de timp este somnul. Dar, uneori nu.
SFATUL meu urmatorul: Fa-ti TIMP pentru tine cand bebelusul doarme.
Mi-a luat ceva timp (ah, trei copii), dar in cele din urma am invatat sa-mi pun o singura intrebare inainte de a baga copiii in pat: Ce ma va face sa ma simt mai bine in fereastra de timp pe care o voi avea?
Oricare ar fi raspunsul, devine prioritatea mea.
Suna simplu. Dar de prea multe ori cad in capcana "lasa-ma putin..."."Lasa-ma doar sa verific rapid Facebook-ul", sau "Lasa-ma sa o sun pe mama mai intai," si, fara sa-mi dau seama, copiii se trezesc si eu sunt mai stresata decat am fost inainte de a-i baga la somn.
Pentru ca am pierdut controlul asupra acelui timp - perioada de timp care a fost menita doar pentru mine.
In loc de asta, incerc sa ma concentrez cu adevarat pe un lucru pe care stiu ca ma va face sa ma simt mai bine.
Uneori, chiar daca nu este deloc distractiv, ceea ce ma face sa ma simt cel mai bine este trecerea de la cel mai enervant lucru din lista de sarcini - lucrul care m-a stesat toata ziua - consumandu-mi mai multa energie decat merita.
In cele din urma, este vorba de a "fura" timp pentru a-ti satisface nevoile din cand in cand. Poti avea grija de tine in mii de feluri. Ai nevoie doar sa iti doresti, ca sa primesti.
