Vezi acele maini mici? Stiu ca mama vede acele maini mici.
Acestea erau mainile copilului meu, intinse spre mine astazi, cand ma duceam spre baie.
Acestea erau mainile ridicate spre mine cand mancam pranzul.
Acestea erau mainile care mi-au prins fata si m-au tras pentru un sarut dimineata devreme.
Acestea erau mainile care ma tineau de mana cand am intrat in magazinul de bacanie.
Acestea erau mainile care mi s-au bagat pe sub bluza pentru a simti caldura mea cand eram afara si era frig.
Acestea erau mainile care m-au tras de mana, ducandu-ma la jucariile lui, pentru ca dorea ca mama sa se joace cu el.
Aceste maini. Aceste maini trag si traiesc, apuca si simt. Aceste maini doresc dragoste si confort. Aceste maini urasc sa fie singure. Si astazi sunt recunoscatoare. . . recunoscand ca mainile mele, pieptul meu, inima mea pot oferi companie, dragoste si confort. Acum ma uit la acele maini si vad nevinovatia.
Dar curand, prea curand, acele maini se vor schimba, se vor maturiza, vor incepe sa ajunga la diferite lucruri.
Sper ca acele maini sa se schimbe si sa se maturizeze in maini care invata sa ajunga sus, la fel cum obisnuiau sa ajunga pana la mama, ca atunci cand era un copil.
