Mamele se trezesc de multe ori ca spun "imi pare rau". De prea multe ori! Fie ca iti ceri iertare pentru ca trebuie sa anulezi planurile cu prietenii pentru ca micutul tau are ceva probleme, fie ca o faci pentru ca ai uitat pur si simplu sa raspunzi la un mesaj pentru ca l-ai deschis chiar inainte de un (nou) episod de lacrimi si suspine care nici macar nu stii de unde au venit...
Spui de prea multe ori "iarta-ma", "imi pare rau", "scuza-ma"... Gasesti prea multe motive sa te simti vinovata, dar chiar trebuie sa ne simtim vinovati ca prioritatea noastra este sa avem grija de copii?
Hai sa lasam ipocrizia la o parte pentru o secunda: nicio mama care are cel putin un copil acasa nu vrea sa isi tot ceara scuze pentru ca viata intervine mereu in calea planurilor. O facem din politete, dar de fapt nu ne pare rau. Pentru ca asta este! Nu ranesti sentimentele nimanui atunci cand anulezi o intalnire pentru ca copilul tau are nevoie de tine. Deci de ce sa spui "imi pare rau"? Cresti un copil, nu faci nimic gresit.
Inainte sa fim parinti, toti am strambat din nas cand auzeam pe cineva spunand ca familia e pe primul loc. Poate chiar i-am judecat pe altii ca nu stiu sa isi faca timp si pentru altceva in afara de copil.
Acum lucrurile s-au schimbat, nu? Pentru ca acum, ca ai si tu familia ta si ca esti mama, realizezi cat e de pretioasa si cat de scurt e timpul pe care chiar reusim sa-l petrecem impreuna. Cum sa te duci la nu stiu ce intalnire, la nu stiu ce film sau la nu stiu ce petrecere cand familia are nevoie de tine?
E normal ca asta sa fie prioritatea ta. Si nu trebuie sa te judece nimeni pentru asta! Filme se mai fac, cu prietenii mai poti iesi si cu alte ocazii, dar momentele din viata copilului pe care poti sa le pierzi cand pleci nu ti le da nimeni inapoi.
Cum sa iesi in oras cu colegii sau prietenii cand stii ca ai o ora doar pentru tine intr-o zi? Cine stie cand te mai intalnesti cu ocazia asta? Si atunci de ce sa te scuzi?
Trebuie sa fie o alta cale prin care sa-i faci pe ceilalti sa inteleaga ca, desi tii la ei si iti e dor sa petreceti timp impreuna, uneori trebuie sa spui nu. Daca au copii la randul lor, nici nu e nevoie de prea multe explicatii. Daca nu au, tot ar trebui sa inteleaga ca acum ai alte prioritati.
Hai sa facem un exercitiu: in loc de a spune "imi pare rau", de acum inainte sa spunem "sper ca ma intelegi" sau "multumesc pentru intelegere", "multumesc pentru sprijin". In loc sa te scuzi si sa ii creezi celuilalt impresia ca te streseaza faptul ca trebuie sa o faci, ii poti transmite ca ai incredere ca intelege situatia si ca tocmai de aceea face parte din viata ta si e o persoana pe care te bazezi.
Timpul e prea pretios, iar familia prea importanta pentru a nu fi pe primul loc. Cand datoria de parinte te cheama, nu e loc de scuze si de explicatii pentru nimeni.
Restul familiei tale va intelege cu siguranta, prietenii ar trebui sa o faca si ei. Pentru ca relatiile cu cei din jur se schimba atunci cand devenim parinti. Nu mai avem timp sa stam cu orele la telefon, nu mai avem timp sa ne vedem atat de des si sa uitam sa mai plecam acasa. Poate doar daca stam in aceeasi zona si iesim impreuna cu copiii in parc.
In rest, probabil vom vorbi la zile de nastere, la sarbatori sau daca ne intalnim intamplator pe la cumparaturi. Convorbirile telefonice, care alta data erau interminabile, vor fi mult scurtate de plansul copilului sau de cine stie ce ghidusie face fix in momentul ala. Asta nu inseamna ca prietenia s-a stricat; inseamna doar ca prioritatile s-au schimbat si ca, ne place sau nu, ne-am maturizat. Si chiar nu avem de ce sa ne para rau sau sa ne cerem scuze. Nici macar din politete!
