Autor: Gheorghe Scripca
Epava navei care i-a adus
si-a lepadat prin pesteri seci - piratii!
Vislim stingaci, privind sub bolti, pe sus,
iar lotca ne aluneca prin spatii...
Pe-aici, si timp, si loc - s-au contopit,
varsind Cutia toata a Pandorei.
Asa cum Disney si-a inchipuit
c-ar fi degenerat...conchistadorii.
Pe-o grindina Capitanul a ramas,
ducind mereu butelca grea la gura.
Se clatina, visind mereu un vas -
plutind pe-un estuar de bautura!
Intr-un culcus, comun cu-al sau purcel,
Un alt pirat, \"averea\"-si ingrijeste;
ca se confunda tot mai mult cu el,
e-ngrijorat: purcelul...nu mai creste !
Un alt pirat alearga, cu temei,
dupa codane - caci l-a prins amorul...
Dar, dupa cinci minute, trei femei
il urmaresc in fuga - cu toporul!
E populata, grota, cu umor -
pastrind, ca scoica, perla sa eterna.
Traind, piratii, prin destinul lor -
numai aici, la Disney - in caverna...
Deci - \"Pestera piratilor\" e-un drum !
De te atrage, cu stravechea-i unda,
fii linistit, ca nava lor, oricum,
a doua oara, nu se mai scufunda!...
