Frigul creste tot mereu,
Pasarica cea isteata
Nu mai zice cantul sau,
Cand afara viscoleste
Ea se-ascunde tremurand,
Intr-un colt, unde gaseste
Nu ca vara, ciripind,
Si zbarlita si-ntristata
Si flamanda, vai de ea!
Pe la drum, mancarea-si cata,
Sarmanica pasarea!