Autor: Aurora Luchian
In strai fin, dintr-o culoare,
Pleca ziua la culcare.
Se destinde-n patul mic,
Istovita-i, nu mai zic!
Alergase prin ponoare,
Se zdrelise la picioare,
Vantul, paru-i ciufuli,
Soarele o parjoli.
Dar nu-i bai! Departe-n vale,
Balti si rauri calatoare
Au vrajit-o. Mreaja lor
I-a pus racoros covor.
Desculta intra agale
In apa racoritoare
Si, spalandu-se usor,
Murmura un cant de dor.
Jos, in brazdele cosite,
Trec ganganii obosite
Cu puii, incetinel,
Sa-i duca in patucel.
Mai nimic nu-nfaptuise,
Timpul zilei se topise!
E mareata, dar s-a dus,
Soarele a si apus!
Haideti si voi la culcare!
Mii de stele arzatoare
S-au ivit, vorbind cu soapte,
Ca veni tainica noapte.
.jpg)
