Autor: Stefan Octavian Iosif
Se spune-n basme c-a trait
Demult, demult pe lume-odata,
Un biet copil orfan, robit
De-o vrajitoare blestemata.
In lanturi ea-l tinea oricand
Si el plangea de disperare,
Dar lacrimile-i, picurand,
Se prefaceau margaritare...
Iar vrajitoarea le strangea
Si tot mai multe vrea sa stranga
Incat din ce mai mult plangea,
El tot mai mult avea sa planga...
