Si-a pierdut o batistuta,
Chiar la el in camaruta,
Pe covor, langa masuta,
Cand pleca la gradinita.
Alb cu negru era patata,
Cu costumu-i asortata,
Si preabine parfumata,
De bunica lui lasata.
Ursuletul petecit,
Suparat si marait,
De necazul ce-a patit,
N-avea lacrimi pe obraji;
Ochisorii lui frumosi
Sunt doi nasturei sticlosi,
Iar blanita lui din plus,
Nu demult facuse dus;
Povestea oftand de zor
Alexandru, iertator,
Mamei lui cel adora.