Autor: Aurora Luchian
Un muscoi cu talpi murdare
S-a cocotat pe o floare
Cu petale delicate,
Albe si catifelate.
Albina strangand nectar,
Vazandu-l asa murdar,
S-a albit de suparare
Si plina de indignare
L-a mustrat, i-a zis "Hain"
Si mai groaznic: "Asasin"
De flori zvelte, parfumate
Si dac-ar putea l-ar bate
Pentru fapta sa groteasca.
El, nici gand sa paraseasca
Confortul finut din floare
Si-o numi "Asurzitoare"
Cu limba rea, ascutita,
Umila, o garbovita
De slugarit si carat,
El e print incoronat!
Da, invidioasa tare,
Si ca face un caz mare;
Pentru o floare de crin
Sa ii spuna "Asasin"?!
Se ridica intr-un cot,
Sa o infrunte, socot,
Dar ce ghinion pe el!
Un ciocarlan mititel
Il prinse fara-ndurare
Cu ciocul hulpav si tare
Si pe loc il inghiti!
Poate ca nici nu simti
De atata ingamfare!
Ce ai cautat pe floare?
Sa fi stat, prostut muscoi,
Und' ti-e locul, pe gunoi!
