Autor: Aurora Luchian
Voios, Greierul Ilie
Sosi la infirmerie
Cu o veche datorie:
Un bob gasit pe campie.
Este foarte fericit
Ca nu va mai fi barfit,
Ca-i delasator, hain
Si ca nu-i corect si fin.
Bate discret la fereastra
Unde o perdea albastra
Se trase si un cap mic
Se ivise doar un pic.
Era sefa furnicuta
Zambitoare si draguta;
Il pofti sa intre-ncet
Ca doarme un pacient.
Pe varfuri, timid, saracu',
Lasa din spinare sacu'
Marturisind cu mandrie
Ca-i soi-nou de la campie.
Furnica, mica artista,
Iute-l taie de pe lista
Si l-a laudat apoi
La tot neamul prin zavoi:
- Ilie nu-i rau baiat.
A fost demult, internat,
Insa azi m-a rasplatit.
Si ziceti ca nu-i cinstit?
