Autor: Aurora Luchian - Vaslui
Intr-o mare de zapada,
Doua urechi se ridica,
Si doi ochisori sa vada
De cine i-a fost lui, frica.
Peste decoru-argintat,
Printesa de abanos,
Croncanea trist si-apasat,
Cu glas ragusit si gros.
Iepurasul imobil
De la spaima ce o trase,
Ramane pe loc, abil,
Cu priviri largi, curioase.
Neagra-n mijloc de campie
Ca o pata pe-o albita,
Ori un punct pe o hartie,
Se tanguie ramolita.
Revenindu-si necajit,
Din groaza ce il blocase,
Se-nveseli linistit,
Ca o cioara-l speriase!
