Autor: Elena Farago
Spunea Mihnea catre caine:
- Tare sint voios, mai Pik!
Uite-ti dau un os si paine,
C-am sa merg cu tata maine
Si cu tine merg, mai Pik,
Nu-mi mai trebuie nimic;
Am o pusca-adevarata,
Am si sac de vanator,
De s-ar face maine-odata
Sa-mi vad pusca incarcata
Si sa vad si eu cum mor
Pasarelele din zbor...
Va muri vreuna oare
Cand oi da cu pusca? - Dar
Am sa stau sa vad cum moare?...
Ca eu plang, mai Pik, si-mi pare
C-am sa plang si-acuma chiar.
Plang, dar mama-i vinovata
Ca tot spune ca-i pacat,
Ce, nu stii? A plans odata
Pentru-o pasare-mpuscata
Si pe tata l-a certat
Ca spunea ca nu-i pacat...
Daca spune tata, poate
Ca-i asa cum spune, dar
Bine-ar fi, mai Pik, de toate
Pasarelele-mpuscate
Ar putea sa-nvie iar...
Dar atunci la ce-ar fi bune
Gloante si alici si pusti
Daca-n sac nu ai ce pune
Cand te-ntorci? Atuncea, spune,
Pentru ce sa mai impusti?
Si cum mergi cu sacu-n spate
De n-ai gand sa-mpusti nimic,
Si ce sac mai am eu, frate,
Si ce haine incheiate
Cu butoni ce nu se stric'
Ca-s de corn de cerb, mai Pik.
Ai sa vezi tu mani ce bine
Imi sta mie vanator,
Merg cu tata si cu tine
Si-au sa spuie toti de mine:
- "Ce mai pui de vinator!"...
Pui de vanator, vezi bine,
Dar cu mila ce ma fac?
Cand mi-o spune tata - "Tine
Pusca drept, si trage bine!"
Ce ma fac, mai Pik, ce fac
Cand va face pusca PAC,
Si-oi vedea eu pasarele
Moarte din pricina mea?...
Am sa plang mai rau ca ele...
Doamne, zau, ce de belele,
Vai de bucuria mea!...
Dar de-as spune tatei oare
Ca pan'ma deprind, as vrea
Sa merg doar la vanatoare
Si sa-mi fac o tinta mare
Colo-n camp sa trag in ea?
Ce crezi tu, ma Pik, ar vrea?
Si sa-l rog sa-mi dea si mie
Sa aduc ceva vanat?...
Uite-asa, halal sa-mi fie!
Cine ar putea sa stie
Ca nu eu l-am impuscat?
Dar de cineva ma-ntreaba
Ce aduc in sac, pot eu
Sa mai fiu copil de treaba
De-oi minti spunand in graba
Ca aduc vanatul meu?
Nu, mai Pik, intotdeauna
Le-am spus toate drept si-acum
Sa trantesc gogea minciuna
Pentr-un "bravo" luat in drum
Pe nedrept?... Ba nicidecum,
Eu raspund vorba curata
Cum e drept, si alt nimic; -
Ca pe cei ce mint o data
Nu-i mai crede nimeni, Pik.
Si raman pe viata toata
Niste oameni de nimic.
