Autor: fara autor
O albina balerina
Pe o floare din gradina,
Iar un fluture-i planor
Cand pe cer nu-i niciun nor.
Pe o frunza de urzica
Se leagana o furnica,
Un bondar foarte grabit
Trece ca un satelit.
In a lor preocupare
Toti au polen pe picioare,
Fac valuri in jurul lor
Din parfumul florilor.
Toata zarva e creata
De un ingeras de fata,
Adevarata comoara
Care-ar prinde tot ce zboara.
Pentru ca nu reuseste
Sta in loc si se gandeste:
Astia fug, stiu eu prea bine
Nu-i prind eu, nici ei pe mine.
Clipeste din ochisori
Si-o zbugheste printre flori,
Se opreste obosita
Si zambeste fericita.
Primavara vine
Cu bondari si cu albine
Ne-aduce campiile cu flori
Si cerul fara nori.
