Autor: Aurora Luchian
Alb pe blana de zapada,
Colo-n vale mai sa cada;
Luneca pe derdelus,
Cand merge, cand e taras!
Stau sticletii in mirare,
Curiosi spre aratare,
Nu-i nici vulpe, lup nu e,
Iata e un iepure!
Ajunge in valea-ntinsa,
Pustie, trista si ninsa;
Scutura blana-nghetata,
In picioruse se salta,
Si ramane-ncremenit!
De cand iarna a venit
Este flamand si-i posac,
Roade scoarta de copac...
De ce-s tipete-n livada?
Din senin incep sa cada
Morcovi gustosi, si multi, tii!
Dinspre zglobiii copii.
Se rasuceste sa vada,
Copii s-au pus pe sfada,
C-au facut un om de nea
Si i-au pus nas, o surcea!
-Lasa-i te rog, Tudoras,
Sa-i roada un iepuras!
Iarna nu au ce sa pasca,
Este greu sa se hraneasca!...
A cedat, iar iepurica
Cara tremurand de frica,
Sub o brazda, multumit,
Morcovii ce i-a primit!
Cu urechiusele treze,
Se teme sa nu-nsereze
Intr-un loc asa departe,
Singur, fara vreun confrate.
A mancat, s-a saturat,
Prin hartoape a plecat,
Si-i atat de fericit,
Caci pustanii l-au hranit!
Si voi, copii, dragalasi,
Sa-i iubiti pe iepurasi!
