Autor: Marin Moscu
La mine-n bucatarie
Este mare veselie,
Pisicuta cea roscata
Sta pe masa imbufnata
Si invarte la sarmale.
Le pune-n diverse oale
Si le fierbe la foc mic.
Bea cafea dintr-un ibric.
Sub masa, Grivei, dulau
Nu-si invinge gandul rau,
C-a primit doar oase seci
Sa le manance in beci.
Sare mata de pe masa
Rasturnand oalele-n casa,
Grivei, cu botul lasat,
Asta a si asteptat,
A-nghitit totul in graba
Uitand ca sa faca treaba,
N-a sters o firimitura
Ce i s-a lipit de gura.
Mama cand veni grabita
A ramas pe loc uimita
Si-n uimirea ei fugara
Dadu cainele afara,
Pisica, hoata cum este
Spuse repede-o poveste:
Cum-necum, nu-i vinovata
Si merita mangaiata.
Nu stiu cum, din intamplare,
Usa s-a deschis mai tare
Si Grivei cu fata dusa
A prins roscata ascunsa,
A scos-o in curte-afara
Sa-i traga o chelfaneala,
Cum sa stea roscata-n casa,
El in lant, primind pedeapsa.
La mine-n bucatarie
A fost mare veselie
Cat a fost prietenie,
Pe urma, totul se stie!
