Autor: Aurora Luchian
Un capsor ca papadia
S-a ivit din coaja alba,
Cercetand vioi campia
Care poarta verde-salba;
Si sub mangaieri de soare,
Nu vazu ca mama are!
Maicuta cu drag priveste
Odorasul. Ce sfiala!
Si cu ciocu-i ciuguleste
Pufusoru-i de beteala.
El saltand ochii neghina,
Isi vazu mama. Ce mina!
Gratioasa, protectoare,
Aripi calde, matasoase;
Si in gusulita are
Trei ganganii delicioase
Si-l indeamna sa manance,
Sa-l hraneasca, sa il culce.
Casca cioculetu-ndata,
Iata, ca simtise foame!
Cina-i dulce si pasata:
"Pentru asta or fi mame?"
Se intreba uluit
Si, satul, a atipit.
