Autor: Florenta Sarmasan
Intristata vine rata
Cu bobocii de la lac.
Gastele fara rusine
Numai ce vor ele fac.
Sunt multe, galagioase
Si din ciocuri plescaiesc,
Se lauda ca-s frumoase,
Mandre-n jurul lor privesc.
Pene ca zapada au,
Ciocul li-e portocaliu,
Jos pe mal cu toate stau
Pana seara mai tarziu.
De dusmani nu le e teama,
Galagie toate fac,
Nu iau pe nimeni in seama.
Ga, ga, ga, deloc nu tac!
Se scufunda fara teama
In apa se balacesc
Apoi ies sa pasca iarba
Si spre apa iar pornesc.
Insa rata-i amarata,
Recunoaste ca-s frumoase,
Dar nici ea nu e urata,
Ele-s doar mai gratioase.
Mai inalte, mai curate
Si cu pene ca de nea.
A ei pene-s colorate,
Dar e bine si asa.
Are si boboci frumosi,
Cand sunt mici sunt galbiori,
Chiar daca par mai sfiosi,
De ea sunt ascultatori.
Cand gasesc o rama mica
Toti pe ea se napustesc
O intind ca sa le-ajunga
Si cu ciocul o lovesc.
A ei pui, mici si frumosi,
Orice prind in calea lor,
Nu se tem, sunt curajosi.
Nu se dau batuti usor.
Un gandac daca gasesc
Sau o musca, cat de mica,
Peste ea se napustesc
Fara sa le fie frica.
Rata este impacata:
Faca gastele ce-or vrea,
In fata lor niciodata
Capul nu si-l va pleca.
Chiar daca este mai mica,
Chiar daca-i mai colorata,
Pe apa nu are frica,
Stie pescui pe balta.
Broscute si pestisori
Se avanta voiniceste,
Rame multe, viermisori
Pe toate le pescuiesc.
