Autor: Vasilica Tianu
A venit cam fara veste
Iarna cea adevarata
Si asa, ca-ntr-o poveste,
Fulgii albi incep sa cada.
Peste pomi si peste case
Se asterne dintr-o data
Un vesmant pufos si moale
Din stelute de zapada.
Pe ulita la urcus
S-a facut un derdelus.
Baietei dar si fetite
Trag acum de saniute.
Iar prin curti apar deodata
Oameni mandri de zapada
Cu caciuli dintr-o caldare
Si cu maturi in spinare.
Fumul negru de pe case
Se strecoara catre cer.
Ce frumoasa e zapada!
Da, pacat ca este ger.
De prin casele vecine
Se ridica tot la cer
Un miros de mere coapte
Si-un colind cu Lerui Ler.
