Autor: Aurora Luchian
Sade Iarna ganditoare
Si plange de suparare,
Vazand Gerul lenevos,
Sforaind pe-o piatra, jos.
Langa el, lungit, citea
Intr-o carte groasa, grea,
Vantul, vrand s-asimileze
Lucruri sa-l innobileze.
Crivatul, asta e buna!
Chircit intr-o vagauna,
Si cosea cu fir de-argint,
O haina pana-n pamant.
Sfios, loial, Fulg de Nea,
Zarind-o pe mama sa,
Mahnita si-ndurerata,
Alerga la ea indata.
- Nu te intrista, mamica,
Iata eu si Pufulica,
Noi cuminciorii copii,
Iti vom face bucurii.
Si-a sters mama, ochisorii,
Privind cu drag, fulgisorii
Cum s-au jucat, chicotit,
Pana vesela-a zambit!
