Autor: Aurora Luchian
Trece Nicusor, domol,
Gardului dandu-i ocol,
Prin nametii de zapada,
Sa ajunga in ograda.
A-nghetat pe derdelus.
Cazu pe alunecus,
S-a lovit, a plans un pic,
Pe furis ca-i un voinic!
Ar fi ras copiii tare,
Ochii lui nu-s stropitoare!
A sters lacrimile-ndata,
Cu maneca inghetata.
Ziua-i scurta, trece-n graba,
S-a-nserat si nu-i de saga!
Daca-ntarzie la masa,
Mama va fi manioasa.
A ajuns la poarta care
E albita de ninsoare,
O deschide usurel,
Si-l primeste Azorel.
L-a mangaiat bucuros,
I-a promis un os gustos:
- Du-te, ghemotoc de nea,
Ca m-asteapta mama mea!
A intrat in casa calda,
Alb ca un om de zapada!
Prefacandu-se bunicu':
-Ce mai seamana cu Nicu!
