Frigul creste tot mereu.
Pasarica cea isteata
Nu mai zice cantul sau.
Cand afara viscoleste,
Ea s-ascunde tremurand
Intr-un colt unde gaseste,
Nu ca vara ciripind.
Si zburlita si-ntristata,
Flamanda ca vai de ea
Pe la drum mancarea-si cata,
Sarmanaca pasarea!
Dumnezeu care-a facut-o,
Pe dansa ca si pe noi,
O nutreste si-o-ncalzeste
El o scapa de nevoi.