Autor: Aurora Luchian
Dintr-un vantisor molatec,
Care abia respira,
Deveni hulpav, napraznic,
Ce batea de-nfiora!
Zgaltaie ferestre, usi,
Trosnesc pomi, scartaie porti,
Pe nametii abia pusi,
I-a mutat din loc, pe toti!
Sa fie mai remarcabil,
A rupt garduri mai sarace,
Nu cumva este contabil?
Unul n-a lasat in pace!
O clipa-si freca de zor,
Palmele de multumire:
"Cand muncesc am mare spor,
Ce, e timp de lenevire?"
Pe-o fantana-n vale, vede,
Un capac de stejar, gros.
Ca bestia se repede,
Dintr-un suflu l-a dat jos!
"Mai am putintica treaba,
Trei capite sa rastorn,
Apoi voi pleca degraba,
Ca sunt frant, ma duc sa dorm!
.jpg)
