Autor: Aurora Luchian
Fulg de Nea s-a-nspaimantat
Cand pe pamant s-a lasat.
A crezut ca s-a topit,
Dar Ger-Mare, l-a-nasprit.
Dantelat si pretios,
Ghemuit, cuminte, jos,
Asteapta pe fratiori,
Sa coboare dintre nori.
Domnul Nor, plin cu zapada,
Generos, lasa sa-i cada,
Mii de fulgisori luciosi,
Dansand spre sol, bucurosi.
Cine din joc ii abate?!
Vifor-Naprasnic ce bate
Si-i rasfira nemilos!
Unde-i Firav? Dar Pufos?
Vajaind, Vifor, ii duce,
Peste case si uluce,
Prin vai si dealuri tacute,
Peste brazii de la munte.
Multi s-au intalnit, gramada,
In troiene de zapada.
Restul, obositi nespus,
Dorm pe unde s-au depus.
