Autor: fara autor
Fulgi de cristal cern peste noi,
Alb este totul si totul ca-n ceata,
Vechi urme lasate de ploi
Transforma totul in gheata.
Tot imprejur alb e si gri,
Copaci inlemniti in tabloul de iarna,
Lungi cantece triste de “Cra”-n loc de “Cri”
Se-aud de departe ca un suflu in goarna.
Brazi incarcati sub povara zapezii,
Turturi sub stresini, inalte troieni,
Tacerea se-asterne la plecarea amiezii -
Tabloul maret al unei lungi ierni.
Gerul patrunde in noaptea adanca.
Iz de vin fiert, sarmale, pufosi cozonaci,
Ce mai urmeaza ne intrebam inca?
Colinde stravechi si pe masa colaci.
Iar casele dorm somnul iernii pustii
Si fumul din horn respira eterul,
Pe geamuri lipite stelute-argintii
Si ceru-si arata, de departe, steajerul.
