Autor: Aurora Luchian
Trei ghemotoace de nea
Au format manuta sa.
Unu-i cap, doua sunt corp,
Picioare n-am. Cum sa pot
Sa alerg ca Azorel,
O, ce sprintenel e el!
Tepoasa asta-i manuta?
Parca e o maturita!
Nu-i noua, i-o vechitura
Gasita prin batatura.
Cred ca sunt un caraghios,
De la crestet pana jos!
Ochii, n-am cum sa mi-i vad,
Dar cocosii fac prapad!
Rad de mine, cica sunt
Cocoloase de pamant!
De nas nu-s mandru de fel,
E un ardei mititel.
Of, of, of, capul ma doare,
Am pe el o oala mare
Ciobita, fara o toarta.
Copii-s buluc la poarta!
Dupa studiu, au strigat:
-Uitati, ce om minunat!
Sa mai stea posomorat?
A crezut ca e urat!
A zambit larg, fiindca gura
Are-un ciot, o strambatura.
"Ei si ce, iata ca tac,
Copilasii tot ma plac!"
