Ne incanta an de an,
Un broscoi sufla in foale,
E mire pe-un vraf de toale.
Toale verzi au si nuntasii,
Printre valuri canta nasii,
Dar cand cocostarcul vine
Sunt cuprinsi toti de uimire,
Balacesc fricosi spre-adanc
Razand de-orice cocostarc.
Trestia le duce cantul
In plin vant, unde li-i gandul,
Ca-n primavara avan
Canta broasca la pian!