In splendoarea lui Prier

Batand scurt din aripioare,
Vrabiuta, mama buna,
Multumind dragului soare,
Caci in cuib cerne caldura
Si lumina si blandete,
Se inclina cu finete.

Ii declara ca-l adora,
Ca frumos ii ocroteste
Puisorii. Si de-o ora
Ii canta si ii vorbeste,
Si-i promite c-ai sai pui
Vor canta cu drag, tot lui!

Soarele, cum bine face,
Ii trimite raze, sapte,
Fara haine si cojoace;
Sa-i invaluie la spate
Copilasii mogaldete
Alintandu-i cu larghete.

Ziua se cam clatinase,
Obosise de sedere.
Cinase si se spalase,
Spune-o ruga si ii cere
Domnului ragaz o noapte,
Sa-si indrepte al sau spate.

Un nor stand pe cer, tresare,
Caci in atipirea dulce,
Luna il orbise tare,
Se salta, iata, se duce!
Se baga in patul moale,
Saaat, copii, hai la culcare!