Autor: Aurora Luchian
PrimA?vara a chemat
OL?tenii L?i-au alungat
Iarna asprA?, iarna albA?,
CA? nu ne mai este dragA?.
Au ieL?it cu mic cu mare,
Ca AZn zi de sA?rbA?toare,
Ghioceii credincioL?i
L?i brebeneii frumoL?i.
Viorele zA?mbitoare,
Voluntari de pe rA?zoare,
Iar din codru dezmorLLit,
ToporaL?ii s-au unit,
L?-au gonit-o fA?rA? milA?!
StA?nd AZntr-o rA?pA? umilA?,
ChibzuieL?te: SA? se ducA?
DegrabA? ca o nA?lucA?...
SA? mai zA?boveasc-o vreme,
L?i sA? lupte? Ah, se teme,
Oastea-i durA?, voinici mulLLi,
Mai bine s-ar duce-n munLLi!
RA?nitA?, parcA?-i turbatA?,
A mai scuturat o datA?
Un cojoc cu gA?urele,
CA?zA?nd opt fulgi ca opt stele.
A?nsA? soarelui nu-i scapA?,
I-a fA?cut L?iruri de apA?.
A?nvinsA?, pA?L?, pe tA?cute,
S-a pitulat sus, pe munte,
StrigA?ndu-i la surioarA?:
-Cu bine, tu, PrimA?varA?!
