Primavara

Sa fii, nu-i treaba prea usoara,
si gradinar, si primavara...

Cu soarele mereu in fata,
pornisem dis-de-dimineata

cind, intilnind o ciocirlie,
mi-a fluierat o melodie.

Apoi, pe-a parcului carare,
m-a prins un bobocel de floare

si m-a rugat, cu voce slaba
sa-i dau petale mai degraba...

Puteam sa plec? O gargarita
m-a invitat la perinita.

punindu-mi colo, zimbitoare,
o frunza verde la picioare!

Dar, cind sa ies si din gradina,
imi taie calea o albina

si, salutindu-ma, imi cere
o noua lectie de miere!

I-am dat-o si-am plecat indata.
La poarta scolii, insa, iata!

un roi...vocal iar ma opreste,
rugindu-ma...copilareste,

s-aduc, de drag, acestei ore
un buchetel de flori... sonore!

Si...copilasii nu se lasa!
Cintind, au si intrat in clasa!