Autor: Aurora Luchian
Un taraf de pasarele
Pe un gard s-a asezat
Si in aripi mititele,
Ce ajuta la zburat,
Tin viori, flaute mici,
Instrumente de pitici!
Dirijorul, cin' sa fie
Din sirul multicolor?
Nici una! Zvacnind zglobie,
O lacusta din mohor
Se infipse pe-un susai
Fascinata ca de Rai!
Cu acorduri delicate
Uimise si pe o rama,
Ce prin ierburi umectate
Se tara usor, pe-o rana,
Si striga din rasputeri:
- Uimitor e-n primaveri!
Dintr-o galerie mica,
Doi ochi, boabe de piper,
Cercetau campul cu frica,
Apoi, ridicati spre cer,
Au zarit pe gardul vechi
Pasarile neperechi!
Tot miscand din mustacioare,
Tasni ca un soldatel
Si-nmuiat de blandul soare,
Asculta trilul si el.
Acum sforaie-n trifoi
Langa doi gandacei goi.
Zau, ca te fura alintul
Orchestrei de curcubeu!
Admirand tacut si vantul,
Care-i pe toane mereu,
A ramas mirat deodata
Si uita ca sa mai bata!
Ce placut susura cantul!
Florile s-au bucurat
Ca a fermecat si vantul,
Una nu s-a clatinat!
Numai raul, lung, un fir,
A plecat ca-i musafir!
