In hainute matasoase,
S-au ivit vioi, pe rand,
Facand plecaciuni sfioase.
Albi ca fulgii de zapada,
Si codite delicate,
Se prezinta ca sa-i vada
Lumea. Ce flori minunate!
Si pe cat par de gingase,
Clatinandu-se in vant,
Pe-atat sunt de patimase
S-anunte ca-s pe pamant.
S-a umplut padurea toata,
Un colaj de motocei!
Cine-s ei? Va spun indata,
Sunt vestitii ghiocei!