Autor: Aurora Luchian
Cu clipirile marunte,
Ametit grozav de soare
Si la ochi facand trei cute,
Caci lumina-i orbitoare,
Suie lent un gandacel
Pe un firav firicel.
Ce zari cand sus ajunse?
Un muscoi cu labe unse
Se muncea sa si le spele
Cu roua din trei ulcele
Ce le stranse cu migala.
Liniste, acum se spala!
Ici, pe o capsula mica,
Grijulie, o furnica
Isi gatea a sa fetita
In fustita si altita
Sa mearga la hora-n sat,
Sa isi caute barbat.
Sfios e bondarul Nelu!
Cat pe ce sa-i faca felu'
O motata flamangioasa.
Ce nu sta la ea acasa?
Tii, ce spaima de bondar,
E groaznic, n-aveti habar!
Cu alura ca de rege,
Un cioroi cuibul isi drege
Ca-n iarna vantoase rele
I-au furat din ramurele.
Si cand se caznea mai tare,
Simte-ntunecime mare!
Aruncand piezis privirea,
Nu mica i-a fost uimirea
Ca pe bolta generoasa
Cocorii soseau acasa.
Si-a strigat de-a ragusit:
- Vestitorii au sosit!
.jpg)
