Autor: Aurora Luchian
Ploua. Eu, captiv in casa,
Ma foiesc, sunt plictisit,
Niciun rost nu mi-am gasit,
Ia sa ma cocot pe masa!
De aici, in zbenguiala,
Fac un salt pana pe pat,
Cat pe ce sa cad in cap,
Ina-mi cere socoteala.
-De ce sari ca acrobatul?
Frate, o sa dormi pe jos!
Esti nauc? Nu e frumos,
Fii cuminte ca rupi patul!
N-o ascult si-ntr-o secunda,
Ma aburc sus, pe dulap,
Si pe el, talap-talap…
Teama ca-i inalt, m-abunda.
As zbura pan’ la servanta,
As face un salt maret,
Dar voi pica nataflet,
Si voi zace jos, ”o planta”!
Ma tarasc pana spre capat,
Pe burta, si pipaiesc
C-un picior, sa dibuiesc
Vreun scaun, c-acus am scapat!
Reusesc. Sunt plin de apa
De groaza. Si ma trantesc
Pe-un pres ce-l mototolesc,
Sar ca arcul: ”O sa-mi treaca!”
Tupa! ma urc pe servanta,
De aici, sa nimeresc
Un fotoliu, deh, regesc;
Si-mi dau drumul ca pe-o panta!
Tropaiesc pe dusumele,
Cand la usa, cand la geam,
Ca un calut fara ham;
Mai ca le fac bucatele!
Ina s-a inchis in baie,
(Si mai bine c-a plecat!)
Ca toti nervii i-am tocat;
Apa curge in siroaie.
Ca sa nu m-auda, cica!...
Hopa! pisoiasul drag,
Vrea sa iasa, sta in prag,
Pare ca si lui i-e frica.
L-am tras grabnic de codita,
Exersand tumbe in doi,
Cu ochii ca de broscoi,
Miauna prin odaita.
Spera ca Ina s-auda…
Nici o sansa! Chinuit,
Pe sub pat s-a pripasit,
(Aurica e o iuda!)
Vine mama. Grozavie
E in camaruta mea!
Precis ca ma va certa,
Parca-i camp de batalie!
-Aoleuuu, ce brambureala!
Cine-i zmeul vinovat?
Parc-as sti alt acrobat…
(Aurica sta-n sfiala.)
-M-am jucat… ploua afara
Si m-am plictisit grozav.
Mami, nu-i atat de grav…
Ce sa fac in zi de vara?
…………………………........
Mama tare-i suparata!
De la zburd de acrobat,
De pedeapsa n-a scapat,
Va mai face alta data?
Si v-am spus de dimineata,
O poveste saltareata!
