Autor: St. O. Iosif
Cu parul nins, cu ochii mici
Si calzi de duiosie,
Aieve parc-o vad aici,
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus dupa fus.
Din zori si pana-n seara,
Cu furca-n brau, cu gandul dus,
Era frumoasa de nespus
In portu-i de la tara...
Cata la noi asa de bland,
Senina si tacuta,
Doar suspina din cand in cand,
La amintirea vreunui gand
Din viata ei trecuta.
De cate ori priveam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte,
Sfiala ce ma cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte...
