Bunica pufnind in ras.
Ai facut mare isprava,
Cum sa iesi tu, cu o tava
De inox, la sanius,
Cred ca rade si Labus.
Eden framantat de ganduri,
Dori in cateva randuri,
Sa-i explice lui bunica,
Dar il inrobise frica.
Daca ii spune cumva
Mamei de-aventura sa?
-Buni, ingaima usor,
De rusine o sa mor,
Daca ma dai in vileag!
Dar fugind voios, din prag,
Pe sanie am sarit,
S-a-ndoit si a plesnit.
Pe derdelus era zarva,
Cum sa raman in ograda?
Am luat tava din casa,
Stii cat e de-alunecoasa?
Si asa, fara picioare,
Ajungeam primul in vale!
Cum oare sa-l pedepseasca,
Incepu sa-i povesteasca
Ca si ea-n copilarie
A turtit o palarie,
Lustruita si uzata,
Si zbura pana la poarta!