Autor: Otilia Cazimir
Mos-Craciun, la urcus,
S-a pornit cu sacu-n spate.
Drumu-i rau, si-i lunecus,
Si mosneagul nu mai poate.
Lung se uita indarat,
Scuturandu-si barba rara
De omat,
Si ofteaza sub povara:
- Greu tatuca, greu de tine!
Iaca, stau si ma socot
Daca nu cumva-i mai bine
Sa ma mut mai catra vara,
Ca-s batran si nu mai pot!...
