Si sufletu-i cuprins de nerabdare,
E ziua scrisa cu rosu-n calendare
Si care vrea durerile sa-ngroape.
E clipa aceea, cand sufletul iti plange,
In inima mai simti cum se afunda spinul,
Cum viata scoate-n fata tot veninul
Pacatului, de-a fi manjiti cu sange.
Am fost partasi cu totii la durere.
Ne-am bucurat vazandu-l osandit,
In chinurile lui simteam cu toti placere
Doar Tu-l plangeai, pe fiul tau iubit.
Ne-ai dat atunci o lectie suprema
De ce esti Tu in stare pentru noi
Prin moartea Lui nedreapta, insa demna
Credinta bun ogor gasitu-si-a in noi.