Autor: Aurora Luchian
Tare-i mandru Brumarel!
I-a pus Toamna, cojocel,
Fes, sosete crosetate,
Unice, imaculate.
Dar si pantaloni pufosi,
Matlasati, scrobiti si grosi,
Cu ciucuri de promoroaca,
Acum zburda si se joaca.
Pe campii, dealuri, livezi.
Uite-l ca poti sa-l pictezi
La cat e de frumusel,
Drag imi esti tu, Brumarel!
Un pic sunt cam bosumflat,
Manuta mi-a inghetat,
Obrajii, nasucu-mi curge,
Insa n-am de ce ma plange.
In gradina mea mareata,
Asternu de dimineata,
Un covor fin, argintat
Si placut m-a inspirat!
Si am scris incetinel
Ca-l ador pe Brumarel,
Chiar daca azi, bunaoara,
Mi-a-nghetat o lacramioara!
