Autor: Marin Moscu
Hora frunzelor incepe,
Hora frunzelor din sat,
Din paduri, de orisiunde
Este cer-apropiat.
Vantul le canta in struna,
Pasarile le ingana,
Hora a-nceput si este
Inca-n locul lor sub luna.
Soarele le insemneaza –
Ruginiu, pete rotunde,
Precum sunt razele sale
Printre ceturile ude.
Hora, hora este plina,
Trec prin frunze ca un zmeu,
Cand ma-ndrept spre gradinita
Dansez cu ele mereu.
Toamna insa se sfarseste,
Iarna vine pe furis,
Hora frunzelor dispare
Cu albina-n urdinis.
Eu sa am o amintire
Desenez chiar pe zapada
Cate-o frunza ce se lasa
Dusa-n geruri pe lopata.
