Autor: Florenta Sarmasan
Mieluseii de la stana
Behaiesc si sar voiosi
Stau cu oile-mpreuna,
Zburda veseli, bucurosi.
Sunt micuti si dragalasi,
Au blanita moale, fina,
Sar, se zbenguiesc, poznasi
Si ling blide de faina.
Mananca si iarba cruda,
La fel ca mamele lor
Si cu bucurie zburda,
Fug din calea oilor.
Cand incepe primavara
Si zapada se topeste,
Cand pe campuri creste iarba
Si pamantul inverzeste,
Pe la stana merg copiii,
La gat le pun clopotei
Si se zbenguiesc cu mieii,
Se-nvartesc pe jos cu ei.
Spre vara se duc la munte
Cu ciobani si cu magari
Si traiesc printre cornute
Pana cand vor creste mari.
Asculta ciobani cantand,
Pasc cu nesat iarba moale,
Fluierul si-al doinei cant
Stau la a muntelui poale.
Dar cand vantul se-nteteste
Si pomii se dezgolesc,
Turma la vale porneste
De iernat se pregatesc.
.jpg)
