Autor: Aurora Luchian
Un brusture-i bosumflat,
Toamna aspra l-a uscat.
Matraguna-n van se zbate,
Toate frunzele-s picate!
Nalba, fina şi inalta,
De un vant a fost plecata,
Şi-a ramas franta şi trista,
Plecaciune de artista!
Trei flori albe-ntarziate,
Cu petale rasfirate,
Se intreaba cu mirare:
-Fetelor, ce facem oare?
Trifoiu-i mai norocos,
Verdele sau e lucios,
Are şi flori ghemotoace,
Doar bruma sa nu-l atace!
Şi din pomişorii goi,
Pasari cu penaj valvoi,
Stiga triste, panicoase:
-S-au dus zilele frumoase!
Val de ceaţa ca o plasa,
Strica ziua luminoasa,
Umezind ce-a prins in cale,
Alungand pe mandru soare!
