A-ntrebat pe-a ei bunica:
- Buni, stii cumva de este
Despre ingeri o poveste?
- Oo, si ce povesti mai stiu
Care-n muulte carti se scriu,
Zice ea cu glas duios
Si cu chipul luminos.
- Spune-mi-o cea mai frumoasa!
- Uite-o carte-mare, groasa
Este plina cu povesti
Din minunile ceresti.
Sus in Cer era o data
Un pustiu intins de vata.
Dumnezeu – Tatal statea,
Ca-i prea singur se gandea.
Intr-o clipa! Ca- n povesti!
Noua cete ingeresti.
Repede le-a asezat
Peste cerul lumint.
Le-a dat glas dulce, duios
Chipul mandru si frumos
Si aripi de nor, usoare
Luminoase, ca sa zboare.
A facut soare si stele
Luna, flori si pasarele,
Si-o multime de copii
S-o pazeasca ingerii.