Departe, intr'un targ, printre straini,
Pe-o strada grea de bucurii si lume,
Gatiti cu daruri multe si lumini
Trec vechii crai in splendide costume,
Si canta despre-un staul, despre-o stea,
- S'auda pana si Irod nebunul... -
Ca azi se naste'n iesle Mesia
Si maine e Craciunul...
I-atata voie buna azi pe strada
De parca-i toata zarea o colinda,
Si'n fulgii mari si lenesi de zapada,
Copiii fug si-alearga sa se prinda.
Si Mos Craciun cu marea lui desaga
Nu-l trece cu vederea pe nici unul,
Ca lui i-i astazi toata lumea draga
Si maine e Craciunul...
Intr'un tarziu ramane strada goala,
Doar un strain mai sta lang'o vitrina
Privind pierdut risipa de beteala
Si splendida poveste de lumina:
Un biet pribeag, batut de dor si soarte,
Ce-si vede'n visuri Tara si catunul.
Sunt sase ani de cand e dus departe.
Si maine e Craciunul...
Ci gandul lui e-acum de mult acasa:
Prin mari troiene el alearga'n graba
Infiorat de-o veste bucuroasa
Spre-un geam sarac, c'o luminita slaba.
Acolo-i inima ramasa'ntreaga!
Mai sunt trei pasi. Acum e numai unul...
E chiar sub geam si-i vede cum se roaga.
Si maine e Craciunul...
E ea! Mamica! Langa ea copiii,
Ingenunchiati tustrei langa icoana:
-Tu care randuiesti pe morti si viii,
Stapan a toate, fara de prihana,
Azi toata lumea-i numai rani si sange.
Opreste moartea si-amuteste tunul
Indura-te de lumea care plange,
Ca maine e Craciunul...
Pe cei cazuti pe fronturi departate
Paziti de-o cruce alba si de-o casca,
Pe toti cei ce-au murit pentru dreptate
Primeste-i Doamne'n linistea cereasca.
Iar celor dusi cu miile'n prinsoare
Ce nu mai stiu ce-i patul si dejunul,
Deschide-le si lor un colt de zare,
Ca maine e Craciunul...
Si de-i fi scris in marea-Ti carte
Noroc si pentru noi Ceresc Parinte.
Avem si noi pe cineva departe -
Si plang tustrei, cu hohote, fierbinte.
-Desehide-un drum prin marea'ntunecime
Si ada-ni-l acasa pe tatunul,
Ca suntem singuri si n'avem pe nime,
Si maine e Craciunul...
Sunt sase ani de chinuri si-asteptare:
-Ba vine azi, ba poate vine mane.
Si cresc copiii'n viata fara soare.
Tu stii amarul codrului de pane.
Tu stii cum doare fata'n lacrimi arsa,
Si zi de zi se'ntoarce cate unul
Ci numai el nu face calea'ntoarsa,
Si maine e Craciunul...
El sta sub geam si-asculta cum se roaga,
Ii vede-apoi cum stau tustrei la masa.
Copiii tin pe brat papusa draga
Iar mama-i azi in haina cea aleasa.
Si'n locul unde stase mama mare,
Azi sta numai psaltirea si zabunul.
Si-i o tacere grea, ca la'ngropare,
Si maine e Craciunul...
Mamico, spune Doina, intr'o vreme,
Si-i sterge ochii dulce cu baticul.
Ce-ar fi sa-i spui lui Mos Craciun sa-l cheme,
Din departarea lui si pe taticul?
Si spune Dorul gales si cuminte:
-Ce-ar fi sa-i dam scrisoarea cu lastunul?
Si plang tustrei mai gales ca'nainte,
Si maine e Craciunul...
El sta sub geam. Si-i arde'n lacrimi fata.
Si nu mai poate. Se repede'n usa :
Deschideti, Lerui-ler, ca-i dimineata...
S'aude-un sgomot surd ca de catusa
Vitrina cade'n cioburi pe zapada.
Vin gardieni: "Nu face pe nebunul!
Ci hai cu noi. Te-ai apucat de prada?"...
Si maine e Craciunul...
Departe, intr'un targ, sub zari straine
Pe-o strada'ntunecoasa si pustie
Paseste'ncet, plangand printre suspine,
Un biet pribeag fara camin si glie,
Si-l napadesc aducerile-aminte:
Era odata soim pe'ntreg Cordunul...
Si plange-asa si merge inainte;
Si maine e Craciunul...
